O analiză genetică aduce noi informaţii legate de originile omului modern

Această descoperire, rezultată în urma analizei genetice, indică cea mai veche divergenţă observată vreodată cu privire la evoluţia omului modern. 

Populaţiile Khoe şi San, care trăiesc pe o fâşie de teren ce se întinde din Namibia până în Mozambic şi Africa de Sud, i-au fascinat de mult timp pe oamenii de ştiinţă. Cei din populaţia San, de exemplu, au alcătuit una dintre ultimele societăţi de vânători-culegători şi au reuşit să trăiască în secolul XX precum strămoşii noştri. 

• Câți dintre europeni dețin criptomonede și pentru ce le folosesc?
• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024

În studiu au fost analizate genele de la 220 de membri din cele două grupuri, iar oamenii de ştiinţă au studiat 2,3 milioane de variaţii genetice pentru fiecare participant. Astfel, analiza a subliniat faptul că nu există o imagine coerentă în ceea ce priveşte localizarea zonei în care s-a format omul modern. Cercetarea demonstrează că mai multe părţi din Africa au potenţialul de a fi găzduit primii oameni moderni. Variaţiile genetice indică faptul că „mai multe gene provenite de la diferite grupuri de oameni au contribuit la formarea anatomică a omului modern”. 

De asemenea, studiul relevă informaţii cu privire la momentul în care păstoritul a început să devină un obicei răspândit în Africa. 

Oamenii din populaţia Nama, un grup Khoe din Namibia, care au trăit drept păstori, au fost foarte asemănători, din punct de vedere genetic, cu verii lor San, care au trăit ca vânători-culegători. Totuşi, unele gene ale celor din grupul Nama sunt similare cu cele ale unui alt grup din Africa Răsăriteană care practica păstoritul şi care, cel mai probabil, a fost alcătuit din nou veniţi ce i-au învăţat pe oamenii Kheo să crească animalele. 

Pe de altă parte, cercetarea a scos la iveală şi dovezi în ceea ce priveşte adaptările locale ale celor din populaţiile Kheo şi San. Oamenii de ştiinţă au descoperit că selecţia naturală a dus la apariţia unor variaţii ce implicau funcţii musculare, răspuns imunitar şi protecţia pielii împotriva razelor ultraviolete. 

Sursa: ABC Science